• GHID: Sună-ți europarlamentarul!

    Ghid de conversație telefonică cu europarlamentarii români despre CETA – tratatul comercial dintre Canada şi UE ce urmează să fie votat în plenul Parlamentului European pe 14/15 februarie 2017

    Probabil cel mai convingător și eficient mod de a convinge europarlamentarii să voteze împotriva CETA este să-i suni. Votul privind tratatul comercial de liber schimb dintre UE și Canada este programat pentru 14/15 februarie. Timpul e scurt. Fiecare telefon și discuție purtată sunt prețioase.

    Te rugăm, nu te lăsa descurajat de faptul că nu ai mai vorbit la telefon cu un politician profesionist pe o astfel de temă. Nu-ți face griji, nu trebuie să fii expert.

    Este un drept cetățenesc să cunoști cum va vota reprezentantul tău ales. Acest ghid este menit să îți dea câteva sfaturi despre cum să ai o conversație constructivă cu reprezentantul tău european.

  • Sfaturi generale

    Dacă vrei să îți reîmprospătezi cele mai importante argumente împotriva CETA, înainte de a suna, iată câteva materiale foarte bune:

    • Dacă dorești să citești mai în profunzime despre cele mai comune mituri răspândite de către susținătorii CETA (cele pe care le vei auzi deasemena, cel mai probabil și la telefon), îți recomandăm 10 Mituri despre CETA.    
    • În cazul în care vrei să devii un expert privind sistemul de justiție pentru investitori, îți recomandăm o analiză critică a capitolului Investiții.
    • Fii tu însăți/ însuți și mai ales fii politiocoasă/ politicos. Orice s-ar întâmpla, nu uita regulile de bază ale politeții și bunului simț. Fie că ești sau nu de acord cu persoana cu care vorbești și oricare ar fi punctele de vedere ale altor membri ai grupului politic din care face parte, nu oferi o imagine negativă a celor care pledează pentru aceeași cauză ca și tine.
    • În cele mai multe cazuri vei avea o conversație cu un asistent parlamentar și nu direct cu un europarlamentar. Nu e nicio problemă, continuă conversația. Asistenții joacă un rol important în conturarea pozițiilor eurodeputaților.
    • În cazul în care ți se adresează o întrebare la care nu cunoști răspunsul, nu te panica :). Nu se așteaptă nimeni să discute cu un expert, ci doar doar cu un cetățean îngrijorat. Spune-i că vei reveni cu mai multe informații după o documentare suplimentară. Dacă ai nevoie de ajutor, nu ezita să ne contactezi.
    • Nu te descuraja dacă auzi abrevieri și concepte din jargonul bruxelez. Dacă nu înțelegi un termen sau nu ești familiară/ familiar cu procedurile la care se referă, cere-le să le explice.
    • Dacă nu ești satisfăcută/ satisfăcut de argumentele care ți se oferă, nu renunța! Întreabă care este poziția eurodeputatului pe această temă și mai ales de ce.
    • Pe durata convorbirii telefonice, nu ezita să te oferi să suni din nou cu mai multe sau cu noi informații, să programezi o întâlnire sau să trimiți documente sau referințe.
    • În cazul în care asistenții parlamentari îți cer să trimiți un e-mail, nu ezita să suni din nou mai târziu sau a doua zi pentru a verifica dacă l-au citit și ce părere au.
  • Convorbirea telefonică

    Cel mai bun mod de a-ți transmite mesajul unui deputat european este de a comunica verbal argumentele. În acest fel îți poți adapta discursul la răspunsurile sale și îți poți exprima îngrijorarea în mod direct. Europarlamentarii nu primesc prea multe apeluri telefonice de la cetățeni, astfel încât aceștia sunt mult mai receptivi la acest tip de recepționare a mesajului.

    Acesta este modul în care ar putea arăta o conversație:

    • TU: Bună ziua, mă numesc [numele tău], sunt un cetățean european, vă sun din România și aș dori să discut cu D-na/D-nul europarlamentar [nume], vă rog.
    • ASISTENT: D-na/D-nul europarlamentar [nume] nu este disponibil/ă momentan, cu ce vă pot ajuta?     
    • TU: Am auzit că la mijlocul lunii februarie va avea loc votul cu privire la CETA - acordul comercial dintre UE și Canada - și aș dori să să aflu cum va vota d-na/d-nul deputat.
    • ASISTENT: Am înțeles. Am mai primit telefoane de genul acesta. Nu am timp momentan, vă rog să ne trimiteți un e-mail.
    • TU: Îmi pare rău, dar trebuie să insist. Aș vrea să știu dacă D-na/D-nul europarlamentar este reprezentatul ales al unor cetățeni ca mine sau aveți timp doar pentru reprezentanții grupurilor de interese de afaceri? Am trimis mai multe e-mailuri europarlamentarilor legat de acest subiect dar n-am primit niciun răspuns. CETA amenință drepturile cetățenilor, standardele de mediu, protecția consumatorilor și pune interesele marilor companii mai presus de cele ale întreprinderilor mici, locale.  
    • ASISTENT: Cunoaștem aceste acuzații răspândite de către opozanții comerțului liber dar ele se bazează doar pe argumente generale anti-globalizare și pe temeri emoționale, nu pe textul propriu-zis. Izolaționismul nu este o cale de urmat, trebuie în schimb să stabilim niște reguli ale globalizării. CETA este cel mai bun acord comercial al UE negociat vreodată.
    • TU: CETA cuprinde o listă lungă de tematici pe care guvernele și parlamentele sunt descurajate să acționeze. De exemplu: Să lupte împotriva schimbărilor climatice. Sau împotriva inegalității sociale. Sau să reglementeze activitatea băncilor. Sau să anuleze/inverseze privatizări eșuate. Sau să abordeze orice alte probleme presante ale timpurilor noastre. Iar CETA poate forța guvernele să plătească atunci când aleg să continue politicile pentru care au fost aleși de către cetățeni. Este acesta într-adevăr singurul lucru pe care dna/ dl deputat european poate să îl obțină pentru noi cetățenii?
    • ASISTENT: Nu este adevarat. CETA este un acord comercial progresiv. Conține prevederi cu privire la drepturile lucrătorilor și protecția mediului.
    • TU: E adevărat, CETA conține câteva cuvinte frumoase despre aceste subiecte, dar golite de conținut. Nu există sancțiuni în cazul în care aceste principii sunt încălcate. Sindicatele europene și canadiene au propus un protocol pentru ca regulile privind munca din CETA să devină executorii, dar acest lucru nu a fost luat în considerare. De ce aproape toate sindicatele precum Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) și organizațiile de mediu fac apel la dumneavoastră să votați împotriva CETA dacă acesta este atât de extraordinar cum spuneți? Cum putem pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice dacă poluatorii pot da în judecată statele pentru adoptarea legilor de eliminare treptată a combustibililor fosili, murdari și periculoși, cum ar fi cărbunele și energia nucleară? De ce chiar comisia de muncă a Parlamentului European a votat împotriva CETA?
    • ASISTENT: Nu trebuie să vă faceți griji. Am observat aceste preocupări, iar Comisia Europeană a adăugat declarații suplimentare la CETA care să garanteze că principiul precauției și dreptul de a reglementa rămân neatinse.
    • TU: Sunteți conștient de faptul că niciuna dintre aceste declarații nu vor împiedica investitorii canadieni să dea în judecată guvernele europene? În teorie, parlamentele noastre pot încă reglementa, dar riscul de a fi dați în judecată și de a plăti despăgubiri pentru legile care ne protejează pe noi, cetățenii, va fi atât de mare încât nici măcar nu vor îndrăzni să  încerce. Care municipalitate va îndrăzni să ia înapoi serviciile de apă, educație, sănătate sau asistență socială privatizate dacă există riscul de a fi dată în judecată de investitori pentru expropriere? Acesta este modul în care mecanismele de soluționare a litigiilor între investitori și stat sunt utilizate în întreaga lume, iar sistemul de justiție pentru investitori (ICS), în CETA va crea exact aceeași posibilitate.
    • ASISTENT: O, nu, CETA are un sistem complet nou de soluționare a litigiilor, cu o instanță independentă. Doriți să fie păstrate sistemele vechi ISDS din sute de acorduri comerciale bilaterale în schimb?
    • TU: În calitate de cetățean, nu am nici o instanță specială unde să pot da în judecată investitorii străini atunci când îmi vând produse sau servicii periculoase. Nici întreprinderile autohtone nu pot face acest lucru, și nici guvernul. De ce e necesar să le oferim investitorilor astfel de privilegii? Atât UE, cât și Canada au sisteme de drept funcționale. Puteți numi un singur caz în care un investitor canadian a fost tratat în mod incorect de către o instanță europeană?
    • ASISTENT: Ei bine, să știți că sunt opinii foarte diferite cu privire la acest lucru. Acest acord este rezultatul a 6 ani de negocieri, trebuie să acceptăm și compromisuri cu privire la anumite puncte. Discutăm acest lucru foarte intens în grupul nostru, am avut o mulțime de audieri și dezbateri în Parlamentul European.
    • TU: Textul final al CETA a fost disponibil începând cu luna martie iar în tot acest timp aspectele problematice au fost semnalate de către experți independenți. Declarațiile suplimentare au fost publicate la sfârșitul lunii octombrie, astfel încât cu siguranță dna/dl deputat european a avut timp să se hotărască. Ați putea vă rog să discutați problemele critice pe care tocmai le-am menționat cu dânsa/dânsul și să-mi comunicați ce părere are? Vă pot trimite mai multe materiale de referință unde acestea sunt explicate mai în detaliu.
    • ASISTENT: În regulă, îi voi comunica d-nei/d-lui deputat și voi vedea ce spune.
    • TU: Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați ascultat. Aștept vești de la dvs. Numărul meu de telefon și adresa de e-mail sunt: [nr. tău de tel], [adresa ta de email]. Vă doresc o zi bună. La revedere!
       

    Cum a decurs conversația? Ți-a făcut plăcere? Relatează-ne și nouă experiența ta: contact@de-clic.ro
    Ai simțit că ai reușit să schimbi ceva? Crezi că poți să continui? E timpul să suni următorul europarlamentar!

  • Argumente

    Am făcut o selecție cu câteva din aspectele cele mai problematice din CETA. Nu trebuie să le utilizezi pe toate într-o convorbire telefonică, alege doar câteva care vă preocupă cel mai mult.

    Arbitrajele internaționale și sistemul de justiție pentru corporații

    Sistemul de soluţionare a disputelor dintre investitori şi state (Investor-State Dispute Settlement) sau pe scurt ISDS sau ICS pare un acronim foarte plicticos. Dar acesta este sistemul care permite companiilor străine să dea în judecată guvernul ţării gazdă la tribunale private pentru profitul nerealizat, pe baza tratatelor de investiții, nu a unor legi naționale. Acest sistem are ca rezultat sentinţe obligatorii, transferând astfel puteri fundamentale de la legiuitori aleşi şi tribunale independente la avocaţi privaţi, care au rolul de arbitri în tribunale private.

    În n esenţă noi, cetăţenii, suntem cei care finanţăm companiile străine pentru acoperirea riscului legat de adoptarea de legi democratice, lucru pe care nu l-ar solicita constituţia sau tribunalele niciunei ţări.

    Dacă aveţi impresia că asta e o nebunie care nu există, iată un exemplu concret: Firma canadiană Gabriel Resources (GR) a depus o plângere ISDS împotriva României deoarece deţine zăcământul de aur şi argint de la Roşia Montană şi nu poate începe exploatarea lui, din motive, după cum bine ştim, pentru care doar compania este de vină. Dar în loc să recunoască eşecurile sale evidente de-a lungul timpului şi dat fiind faptul că trebuie să păstreze aparenţele faţă de investitorii săi avizi de profit şi că în acest moment nu mai are nimic de pierdut, compania încearcă cu disperare să recupereze cât mai mulţi bani cu putinţă. Astfel că în noiembrie 2013 Directorul General al firmei Gabriel Resources, Jonathan Henry, a ameninţat cu un proces ISDS şi pretenţii de despăgubiri în valoare de nu mai puţin de patru miliarde de dolari.

    Deci ca să înţelegem clar: dacă guvernul intră în joc şi din motive politice preferă să piardă procesul decât să-şi organizeze bine apărarea (şi sunt o mulţime de motive solide pentru a demonta pretenţiile GR), atunci noi, contribuabilii din România, va trebui să acoperim cele patru miliarde de dolari plătite firmei GR de la bugetul de stat.

    E simplu: ori de câte ori vezi o companie străină care ameninţă guvernul cu un proces ISDS/ ICS în locul unui proces la o curte de justiţie normală, trebuie să știi că aceasta este o companie dubioasă care încearcă să scape basma curată cu ceva atât de grav, încât n-ar avea nicio şansă la un tribunal normal.
     

    Democrație

    CETA este un acord care consolidează interesele private ale marii industrii și slăbește democrația. În acest fel Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de cetățenii ei.

    • Acordul CETA a fost negociat în secret. Obiectivele de negociere ale Comisiei Europene au fost stabilite în 2008 de către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene. Chiar și acest document a fost secret, până când a ajuns pe surse la societatea civilă în 2015.
    • Parlamentele au doar opțiunea să spună DA sau NU la CETA. Cu toate acestea, prin acest vot, ele se angajează să pună în aplicare prin lege cele 2270 de pagini ale acordului. Votul asupra CETA este, prin urmare, în același timp o decizie privind protecția datelor, brevetele farmaceutice, taxele vamale, punerea în aplicare a licențelor pentru semințe, și multe altele. Parlamentul European nu a dat niciodată până acum undă verde unor dispoziții de o asemenea amploare printr-un proces parlamentar atât de scurt și de superficial.
    • CETA prevede drepturi speciale pentru corporații globale. Secțiunea 8 permite investitorilor din Canada să dea în judecată UE și statele sale membre pentru daune, și vice-versa, în cazul în care noile reglementări le reduc profiturile și, implicit, valoarea investițiilor lor. Nicio afacere autohtonă nu poate beneficia de acest lucru. Protecția împotriva "exproprierii indirecte" merge mult dincolo de protecția împotriva exproprierii în temeiul legislației naționale. "Dreptul de a reglementa" menționat la punctul 8 și în explicațiile însoțitoare nu schimbă nimic în această privință. 42000 de companii din SUA ar putea, de asemenea, ataca guvernele naționale prin intermediul unor filiale din Canada.
    • CETA oferă prioritate grupurilor de interese/de lobby în fața membrilor Parlamentului European. Normele privind cooperarea în materie de reglementare (secțiunile 25 și 27) sunt mediul perfect pentru ca grupurile de interese să poată influența textul proiectelor de legi ale UE, chiar înainte ca acestea să ajungă la Parlamentul European. Participarea Parlamentului European, organul reprezentativ ales al cetățenilor, la acest demers de cooperare nu este prevăzută.
    • CETA restricționează organele legislative. În multe aspecte, CETA are prevederi foarte bine definite, care depășesc cu mult politica comercială clasică. În cazul în care, în viitor, UE, statele membre, sau autoritățile locale vor dori să modifice reglementările care sunt definite în CETA, atunci guvernul federal al Canadei va trebui să-și dea acordul. În acest fel, parlamentele pierd spațiul de manevră, iar cetățenii își pierd capacitatea de a schimba politica prin vot.
       

    Hrană și agricultură

    CETA va distruge exploatațiile agricole mici bazate pe mijloace de producție descentralizate, ecologice și durabile și va accelera procesul de industrializare a agriculturii.

    Există o mare presiune pe ferme, de-a lungul Europei, în mod special pe acelea care își desfășoară activitatea pe principii durabile. Un număr tot mai mare dau faliment fiind devorate de către agricultura industrializată.

    • CETA deschide piața pentru carnea ieftină. CETA crește cotele tarifare libere de taxe vamale pentru importul cărnii de porc și al cărnii de vită în UE. În medie, între 2005 și 2015, prețul plătit pentru carnea de porc în Canada, a fost cu 28,4% sub cel din UE, iar pentru carnea de vită cu 16,2% mai mic. Prin urmare, companiile europene nu au nici o șansă. În plus, acordul nu conține reglementări cu caracter obligatoriu privind protecția animalelor. Deși toată lumea în UE trebuie să respecte aceleași reglementări, CETA amenință concurența prin aplicarea unor standarde diferite.
    • CETA consolidează industria producătoare de semințe în detrimentul fermierilor. Multe activități agricole din Europa folosesc propriile lor semințe pentru cultivarea cerealelor. Acestea sunt ca un ghimpe în coasta grupurilor corporatiste precum Monsanto - scopul lor fiind acela de a încasa taxe pe licență în fiecare an, dar pentru asta trebuie să dovedească agricultorilor că le furnizează semințe cu licență. Articolul 20.36 din CETA le dă ceea ce le-a refuzat Curtea Europeană de Justiție timp de zeci de ani: O inversare a sarcinii probei. In viitor, fermierii trebuie să dovedească faptul că semințele lor nu sunt licențiate - în caz contrar trebuie să plătească.
    • CETA aduce mai multă inginerie genetică în Europa. Canada este printre cei mai mari campioni ai organismelor modificate genetic la nivel mondial. Articolul 25.2, paragraful 2 al CETA spune în mod explicit, "reducerea impactului comercial dezavantajos din practicile de reglementare în domeniul produselor obținute prin inginerie genetică" ca un scop al acordului. Acest lucru poate însemna doar că UE va trebui în cele din urmă să își deschidă piața pentru produsele modificate genetic.

    Drepturile angajaților

    Modelul statului social european își datorează succesul drepturilor de co-determinare pe care le garantează angajaților. Prin CETA, interesele lor sunt aruncate sub autobuz.

    • Concurență sporită fără reglementări comune. La nivel mondial, comerțul liber rezultă de multe ori într-o competiție pentru impunerea celor mai mici salarii, unui număr crescut de ore de lucru, precum și pentru diminuarea contribuțiilor sociale ale angajatorilor. Pentru a evita acest lucru, sunt necesare reglementări clare împotriva salariilor, contribuțiilor sociale și impozitelor de dumping. CETA nu conține aceste reglementări. Este adevărat că există o secțiune cu privire la comerț și muncă (secțiunea 23), care conține multe cuvinte frumoase, dar, în cazul unor încălcări, se prevăd doar consultări, nu și sancțiuni.
    • Companiile folosesc tribunale de arbitraj, pentru a întreprinde măsuri împotriva drepturilor sociale. Drepturile speciale pentru investitori, cum ar fi ICS în CETA, consolidează capacitatea marilor companii de a-și impune interesele. De exemplu, compania franceză Veolia a dat în judecată statul egiptean cerând compensații pentru introducerea unui salariu minim. Obținerea unor reglementări mai bune pentru angajați, devine prin urmare, tot mai dificilă.
    • CETA distruge locurile de muncă. Previziuni economice estimează o ușoară creștere a ocupării forței de muncă, mai puțin de 0,02% în cel mai bun caz, pe parcursul a 10 ani.
    • Studii mai puțin pozitive vorbesc de o pierdere de mai mult de 200.000 de locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pentru cineva care produce astăzi cârnați, va fi imposibil să treacă de mâine la exportul de servicii în construcții. Prin urmare, se anticipează o creștere a șomajului pe termen lung.
       

    Protecția mediului și a consumatorilor

    În calitate de consumatori, ne dorim să avem siguranța că produsele pe care le cumpărăm sunt sigure. Nu vrem să fim cobai ai industriei. De asemenea, nu ne dorim un mediu poluat. De aceea avem principiul precauției în Europa. Industria vede acest lucru doar ca o restricție.

    • CETA obstrucționează etichetarea corectă a produselor alimentare. Alimentele modificate genetic trebuie etichetate ca atare în UE. Sectorul ingineriei genetice poate invoca protecția investițiilor pentru a solicita despăgubiri în cazul în care vor fi menținute cerințele de etichetare pentru anumite produse.
    • CETA obstucționează protecția mediului înconjurător. Industria extractivă canadiană are un mare interes în exploatarea zacamintelor de nisipuri bituminoase. Aceasta este metoda cea mai murdară de extracție a țițeiului și reprezintă o amenințare majoră asupra climei. În timpul negocierilor privind CETA, Comisia Europeană a modificat Directiva privind calitatea carburanților (inițial concepută pentru a proteja clima), pentru a satisface cerințele industriei canadiane de nisipuri bituminoase.
    • CETA obstrucționează protecția consumatorului. De ani de zile, UE discută principiul precauției, o restricție privind substanțele chimice care acționează ca hormoni în corpul uman. Pentru a continua negocierea acestor acorduri de liber schimb, Comisia Europeană s-a oferit să ignore principiul precauției în relațiile de afaceri cu Canada și SUA.
    • CETA le garantează companiilor miniere canadiene afacerile murdare. Jumătate din toate companiile miniere din lume provin din Canada. Acestea sunt printre principalii beneficiari ai acordurilor de protecție a investițiilor. De exemplu, compania minieră canadiană Gabriel Resources a dat în judecată România pentru că nu a primit permisiunea de a construi cea mai mare mină aur din Europa, la Roșia Montană. Compania ar fi depozitat deșeurile toxice cu cianură în spatele unui baraj, expunând întreaga regiune a Dunării de Jos la pericolul unui dezastru, la fel ca accidentul de la Baia Mare din 2000, considerat al doilea Cernobîl. Prin CETA, companii precum Gabriel Resources primesc drepturi speciale în detrimentul oamenilor și mediului în toate țările UE.
       
  • Pe care dintre europarlamentari ar trebui să-i sun?

    În principiu, toți cei 751 membri ai Parlamentului European au rolul de a-i reprezenta pe toți cetățenii UE. Desigur, este mult mai probabil să fii ascultat dacă faci parte din circumscripția electorală unde europarlamentarul a fost ales. Aceștia sunt conștienți că votul tău va conta, pentru ei sau partidul lor, în viitoarele alegeri. Așa că, dacă locuiești în România, ar trebui să alegi un eurodeputat ales în circumscripția electorală unde votezi.

    Aici îi găsești pe toți europarlamentarii români și numerele de telefon: cele din Bruxelles și cele ale birourilor parlamentare din țară – dacă există.

    Iuliu Winkler

    UDMR / EPP

    iuliu.winkler@europarl.europa.eu

    +40 254 217 524

    +322 28 45406 (EU)

    +322 28 49406 (EU Fax)

    Sorin Moisă

    PSD / S&D

    sorin.moisa@europarl.europa.eu

    twitter: @sorinmoisa

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45705 (EU)

    +322 28 49705 (EU Fax)

    Victor Boştinaru

    PSD / S&D

    victor.bostinaru@europarl.europa.eu

    +40 021 79 55 223

    +322 28 45832 (EU)

    +322 28 49832 (EU Fax)

    Daciana Octavia Sârbu

    PSD / S&D

    dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu

    @DacianaSarbu

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45805 (EU)

    Monica Macovei

    M10 / ECR

    monica.macovei@europarl.europa.eu

    @MonicaMacovei1

    +40 31 107 33 29

    +322 28 45225 (EU)

    +322 28 49225 (EU Fax)

    Viorica Dăncilă

    PSD / S&D

    vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45808 (EU)

    +322 28 49808 (EU Fax)

    Ioan Mircea Paşcu

    PSD / S&D

    ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu

    @ioanmirceapascu

    +322 28 45813 (EU)

    +322 28 49813 (EU Fax)

    Victor Negrescu

    PSD / S&D

    victor.negrescu@europarl.europa.eu

    @negrescuvictor

    +40 728 99 55 36

    +322 28 45679 (EU)

    +322 28 49679 (EU Fax)

    Claudiu Ciprian Tănăsescu

    PSD / S&D

    claudiuciprian.tanasescu@europarl.europa.eu

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45790 (EU)

    +322 28 49790 (EU Fax)

    Cristian Dan Preda

    PSD / S&D

    cristiandan.preda@europarl.europa.eu

    @CDPreda

    +322 28 45261 (EU)

    +322 28 49261 (EU Fax)

    Marian-Jean Marinescu

    PNL / EPP

    marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu

    @MarianMarinescu

    +40 21 231 07 95

    +322 28 45416 (EU)

    +322 28 49416 (EU Fax)

    Theodor Dumitru Stolojan

    PNL / EPP

    theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu

    @TheodorStolojan

    +40 31 107 02 50

    +322 28 45670 (EU)

    +322 28 49670 (EU Fax)

    Renate Weber

    Independent / ALDE

    renate.weber@europarl.europa.eu

    @renateweber

    +40 21 324 04 81

    +322 28 45849 (EU)

    +322 28 49849 (EU Fax)

    Siegfried Mureşan

    PMP / EPP

    siegfried.muresan@europarl.europa.eu

    @SMuresan

    +40 31 438 12 66

    +322 28 45154 (EU)

    +322 28 49154 (EU Fax)

    Traian Ungureanu

    PNL / EPP

    traian.ungureanu@europarl.europa.eu

    @TraianUngureanu

    +40 21 231 07 95

    +322 28 45785 (EU)

    +322 28 49785 (EU Fax)

    Cristian-Silviu Buşoi

    PNL / EPP

    cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu

    @CristiBusoi

    +322 28 45609 (EU)

    +322 28 49609 (EU Fax)

    Mircea Diaconu

    Independent / ALDE

    mircea.diaconu@europarl.europa.eu

    +40 733 139 433

    +322 28 45823 (EU)

    +322 28 49823 (EU Fax)

    Adina-Ioana Vălean

    PNL / EPP

    adinaioana.valean@europarl.europa.eu

    @AdinaValean

    +322 28 45861 (EU)

    +322 28 49861 (EU Fax)

    Csaba Sógor

    UDMR / EPP

    csaba.sogor@europarl.europa.eu

    +40 723 633 840

    +322 28 45389 (EU)

    +322 28 49389 (EU Fax)

    Daniel Buda

    PNL / EPP

    daniel.buda@europarl.europa.eu

    @MEPDanielBuda

    +40 0752 843 848

    +322 28 45110 (EU)

    +322 28 49110 (EU Fax)

    Doru-Claudian Frunzulică

    UNPR / S&D

    doru.frunzulica@europarl.europa.eu

    +41 31 4327774

    +322 28 45542 (EU)

    +322 28 49542 (EU Fax)

    Mihai Ţurcanu

    PNL / EPP

    mihai.turcanu@europarl.europa.eu

    +40 21 231 07 95

    +322 28 45865 (EU)

    +322 28 49865 (EU Fax)

    Damian Drăghici

    UNPR / S&D

    damian.draghici@europarl.europa.eu

    @damiandraghici1

    +40 728 081 957

    +322 28 45114 (EU)

    +322 28 49114 (EU Fax)

    Laurențiu Rebega

    FN / ENF

    laurentiu.rebega@europarl.europa.eu

    +322 28 45469 (EU)

    +322 28 49469 (EU Fax)

    Cătălin Sorin Ivan

    PSD / S&D

    catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu

    @Catalin_Ivan

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45456 (EU)

    +322 28 49456 (EU Fax)

    Ramona Nicole Mănescu

    PNL / EPP

    ramonanicole.manescu@europarl.europa.eu

    +40 21 231 07 95

    +322 28 45439 (EU)

    +322 28 49439 (EU Fax)

    Norica Nicolai

    Independent / ALDE

    norica.nicolai@europarl.europa.eu

    +322 28 45619 (EU)

    +322 28 49619 (EU Fax)

    Dan Nica

    PSD / S&D

    dan.nica@europarl.europa.eu

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45448 (EU)

    +322 28 49448 (EU Fax)

    Emilian Pavel

    PSD / S&D

    emilian.pavel@europarl.europa.eu

    @PavelEmilian

    +40 742 776 018

    +322 28 45844 (EU)

    +322 28 49844 (EU Fax)

    Claudia Țapardel

    PSD / S&D

    ana-claudia.tapardel@europarl.europa.eu

    @ClaudiaTapardel

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45591 (EU)

    +322 28 49591 (EU Fax)

    Andi Cristea

    PSD / S&D

    andi.cristea@europarl.europa.eu

    @andicristeamep

    +40 31 413 51 47

    +322 28 45605 (EU)

    +322 28 49605 (EU Fax)

    Maria Grapini

    PPU / S&D

    maria.grapini@europarl.europa.eu

    @MariaGrapini

    +40 0724372611

    +322 28 45526 (EU)

    +322 28 49526 (EU Fax)

  • Scrie-ne cum a fost!

    Cum a decurs conversația? Ți-a făcut plăcere? Relatează-ne și nouă experiența ta.
    Ai simțit că ai reușit să schimbi ceva? Crezi că poți să continui? E timpul să suni următorul europarlamentar!